Plantele pot cădea pradă bolilor, iar acest fenomen poate avea consecințe semnificative asupra aprovizionării noastre cu alimente și asupra peisajului natural. Un exemplu notabil este foametea irlandeză a cartofilor, care a izbucnit din cauza unei boli care a afectat plantele de cartofi. În domeniul arborilor, problemele nu sunt mai puțin grave, cu boli precum boala olandeză a ulmilor și moartea frasinului, care au generat schimbări semnificative în peisajele noastre.
Louise Gathercole, coordonatoarea Centrului pentru Protecția Pădurilor din Marea Britanie (CFP), se ocupă de investigarea modului în care plantele se îmbolnăvesc și de dezvoltarea de strategii inovatoare pentru protejarea pădurilor și a copacilor împotriva amenințărilor viitoare. Ea a explicat modul în care bolile afectează plantele și ecosistemele noastre.
ADN-ul balenelor albastre dezvăluie că aceste mamifere s-au împerecheat cu alte specii, rezultând hibrizi. Într-un alt context, câte grade sunt pe Everest?
În ceea ce privește plantele, există o varietate de factori care pot determina creșterea necontrolată a celulelor lor, proces care nu este normal pentru aceste organisme. Adesea, aceste probleme sunt cauzate de diverse agenți patogeni, cum ar fi bacteriile, care infectează celulele și afectează ADN-ul. De asemenea, virozele și infecțiile fungice pot contribui la aceste tulburări, iar uneori cauzele exacte ale creșterii celulelor nu sunt cunoscute. În plus, există și galerii provocate de viespile biliare, care se dezvoltă mai ales pe stejar. Aceste viespi depun ouă în frunzele sau mugurii de ghindă, iar atunci când larvele eclozează, secreționează substanțe chimice care determină creșterea anormală a celulelor în frunze sau ghinde.
Prin această interacțiune, se creează un mediu protejat pentru larvele viespilor, favorizându-le dezvoltarea. În general, această dinamică nu cauzează daune semnificative copacului în sine. Cu toate acestea, impactul asupra aprovizionării noastre cu alimente este limitat. De asemenea, este important de menționat că aceste creșteri nu prezintă riscul de metastază, deoarece celulele nu se dislocă în organism. Prin urmare, cancerul nu poate afecta alte părți ale plantei. Cu toate acestea, modul în care agenții patogeni se pot răspândi este prin propria lor mobilitate.
Așadar, o bacterie poate iniția infecția într-o anumită zonă a plantei, însă, odată ce aceasta se multiplică și se răspândește, poate migra către alte regiuni sau poate fi transportată de către alte organisme. De asemenea, este important să menționăm că în majoritatea cazurilor la plante, procesul nu este spontan. Acesta este adesea declanșat de prezența unei bacterii sau a unei ciuperci, în contrast cu apariția cancerului la animale, care poate fi rezultatul unei defecțiuni spontane în replicarea ADN-ului sau a unui eșec al sistemului de control al organismului în reglarea celulelor care scapă de sub control.
Aceasta este o direcție de cercetare deosebit de importantă în prezent, concentrându-se pe utilizarea bio controlului pentru a gestiona potențialele amenințări viitoare, cum ar fi dăunătorii și bolile. Totuși, este evident că este necesar un efort considerabil pentru a asigura că prădătorul introdus în mediul înconjurător nu afectează alte specii.
De asemenea, se explorează posibilitatea de a crea un amestec de bacterii care să concureze cu bacteriile care cauzează probleme. Îmbunătățirea condițiilor naturale ale mediului, cum ar fi solul, poate, de asemenea, să contribuie la gestionarea bolilor, deoarece factorii de mediu pot influența susceptibilitatea plantelor la infecții. Prin urmare, există o gamă variată de intervenții care, deși nu sunt neapărat medicamente tradiționale, pot contribui efectiv la tratarea bolilor, indiferent de natura acestora.